Atheism
Cu Zeidah Asi?
Atheism cu zeidah asi? Zeidah an pom?
timi a tawinak tein von langhter ka duh. Atheism
cu ‘Pathia a um lo,’ timi ruahnak asi i cu bantuk ruahnak a pommi cu ‘Atheist,’ ti an si. Atheist pawl nih cun panentheism, deism, polytheism, le theism bantukin
Pathian a um hi an zum kho hrimhrim lo. Vawlei ah siseh, van ah siseh, khoika
hmanh ah Pathian/pathian a um lo, timi ruahnak a pommi an si.
![]() |
Atheism zong hi phun tam nawn in an um.
A tawifawinak in ka von langhter hna hmanh lai.
a) Traditional Atheists: TA pawl
nih cun, “Pathian/pathian hi a hlan zongah a um lo, atu zongah a um lo, a ra
dingmi caan zongah a um fawn lai lo i zeitik hmanh ah a um bal hrimhrim lo,”
tiah an pom. Cu hna lakah pakhat cu Jean-Paul
Sartre hi aa tel ve.
b) Mythological Atheists: MA pawl nih
cun, “Hlanliopi ah Pathian/pathian cu voikhatte a rak um bal ko. Cucu, thuanthu
bantuk men sawhsawh in minung nih theihmi asi. Cu thuanthu sawhsawh bantukin
theihmi Pathian/pathian cu a thi cang, a tlau cang i a nung kho ti lo. A tlau
len cang,” an ti. Cu hna lakah pakhat cu Nietzsche
asi i amah hi ‘Pathian a thi’ timi (God-dead
theology) a țialtu kha
asi.
c) Dialectical Atheists: DA cu Thomas
Altizer nih a chuahpi mi asi. An nih cu, “Pathian hi voikhatte cu a rak
nung ko nain minung sinak a hong ihrawm i vailam cungah an thah caah Pathian a
um ti lo,” tiah a pommi atheists an
si.
d) Semantical or Linguistical Atheist: SA/LA pawl
nih cun, “Pathian bia hrimhrim hi theih awk a um lo, a thi cang. Cucaah,
biaknak he aa pehtlaimi biafang hrimhrim hi a dik lomi an si,” tiah an pom. Cu
hna lakah pakhat cu Paul Van Buren hi
asi.
Atheism biafang cu
Grik holh in a=alpha + qeoV=theos tiin
biafang pahnih komh in a von ra mi asi. Grik holh in a=alpha (alfa tiin rel ding) cu a thalo lei kam a sawhmi asi—‘lo, loh, a um lo, a si lo’ tbk., a sawhmi asi.
Theos=qeoV cu ‘Pathian’ tinak asi. Cucaah, Atheism
sullam cu, ‘Pathian/pathian a um lo,’ ti a sawh duh. Atheism cu ‘Pathian a um ka zum lo,’ ti zong asi lo. ‘Pathian a um
lai ka ruat lo,’ ti zong asi fawn lo. Cu ti an chim ahcun cohlan khawh le ruah
khawh deuh asi hnga. Cu ti si loin, Atheism
nih cun, ‘Pathian a um bak loh,’ ti’n a fehter tikah a mah bia lila ruangah
harnak (problem) a paah. Zeitindah, theih-hngalhnak
ah ri a ngeimi minung nih ri a ngei lomi Pathian cu, ‘a um loh,’ tiah a fehter
khawh? (How can Atheism affirm the
negative in the Absolute?)
Zei he dah aa lawh ti ahcun, ‘universe dihlak ah hin lungraangmi cungah a nakmi aa benhmi lung
pakhatte hmanh a um lo, ti he aa khat,’ tiah Ravi Zacharias nih a chim. ‘Cu bantuk kan chim khawh nakding ahcun universe dihlak kong kan hngalh dih a
hau, aho nih dah universe kong dihlak
cu a hngal dih kho mi a um?’ tiah a peh chap. Universe dihlak kong cu chim hlah, van ah kan hmuhmi arfi lawng
hmanh khi minung fimnak in hngalh dih khawh asi lo, an ti.
Arfi kong hlathlainak an tuah tikah 50
billion galaxies paoh an um lai, tiah
an ruahdamh (billion 1 cu U.S.A ah 1,000,000,000 zat asi i England nih cun
1,000,000,000,000 tiin a tial).
Cu, galaxy pakhat nih cun arfi tampi
an ngeih cio hna. Cucaah, Arfi hi 10 million billion nak
tlawmlo cu a um lai, tiah an hmuh khawhmi chungin an chim. ‘Hmuh khawh lomi
tampi an um rih lai,’ ti zong an zumh fawn. Rili thetse vialte nakhmanh in an
tam deuh, tiah TOI thanhcaa nih a rak tial bal. Arfi a tamtuk ah relcawk an si
lo zia hi Baibal nih a rak chim cang. Jeremiah 32:22, “Van i arfi rel cawk lo le rili thetse rel cawk a si lomi bantukin,..…”
Universe dihlak kong chim lo, Nika,
le Thlapa, rili le sermi dang zong telh rih loin arfi kong lawnglawng hmanh hi
minung fimnak nih a hngal dih kho hrimhrim lo. Ahodah cu vialte arfi cungah cun
a va kai kho hnga i lungraangmi cungah a nakmi a deh maw, deh lo, ti cu a va
kawl khawh hnga? Cu vialte nakin Pathian cu a lianngan deuh rih mi asi. Anselm
nih, “Ka hngalh caah ka zumhmi asi lo, ka
zumh caah ka hngalh,” a timi kha asi.
Voikhat cu Atheist
pawl nih pastor pakhat bia an al, an ti. Science,
philosophy, geology, logic, le a phun phun in Pathian a um lonak an
langhter hnu ah rak kan let ve, tiah an hal, an ti. Pastor pa nih cun nan
chimmi science, philosophy le logic
te pawl hi ka theihmi a um lo. Nain, ka theihmi cu, ‘Pathian a um lo,’ tiin nan
ka al lengmang caah hin Pathian cu a um hrimhrim ko, ti ka fiang chinchin. Um
hlah sehlaw, hi tluk lawmmam hin nan ka al hnga lo, a ti hna, an ti. Pastor pa
cu 100 marks bak pek phu asi, ka ti. A
um lomi cu al awk a um reng lo hme cu!!
Cucaah, Atheism
nih ‘Pathian a um lo,’ ti a pom i a fehtermi hi mah le mah ihlen bantuk asi.
Mah thutnak tawka chumh bantuk asi. Zeicatiah, a mah chimmi bia lila aa paah
i a tlu/sung.
Chirhchanmi:
·
Abou-Rahme, Farid. And God Said, Science Confirms the Authority of the Bible. Pant
Nagar, Ghatkopar: GLS Publishing, 2008.
·
Coder,
S. Maxwel and George F. Hower. The Bible, Science, and Creation.
Chicago: Moody Pres, 1965.
·
Geisler, Norman L. Christian Apologetics. Secunderabad: OM-Authentic Books, 2007.
·
Hersh,
Reuben. What Is Mathematics, Reality? Madison
Avenue, New York: Oxford University Press, 1997.
·
Hoyle,
Fred. The Nature of the Universe. New
York: The New American Library, 7th printing, 1964.
·
Hume, David. An
Enquiry Concerning Human Understanding. Huxley, T.H. Collected., vol. V.
·
Jastrow,
Robert. God and the Astronomers. New
York: Warner Books, Inc., 1980.
·
Küng, Hans. Does God Exist?An Answer for Today (ed.) by Edward Quinn. Garden
City: Doubleday & Company, Inc., 1980.
·
Morton,
Jean Sloat. Science in the Bible. Chicago: Moody, 1978.
·
Nagel,
Ernest. The Structure of Science:
Problems in the Logic of Scientific Explanation. Burlingame: Harcourt,
1961.
·
Seiss,
Joseph A. The Gospel in the Stars or Primebal Astronomy. New York: Charles C.
Cook, 7th edition, 1914.
·
Strobel,
Lee. The Case for A Creator: A Journalist
Investigates Scientific Evidence that Points Toward God. Grand Rapids:
Zondervan, 2004.
·
Zacharias, Ravi. The
End of Reason: A Response to the New Atheist Book. (pdf).
·
_______________. Why
I Am Not An Atheist. Christian Union 04 April 2013.
0 Comments